Cuvantul ( ca si obiceiul ) vine de la latinescul "martius", din care a derivat "Mart" adica Martie. In popor, mai exista expresia "luna lui mart". Romanii, la 1 martie, prima zi a primaverii, celebrau pe zeul Mars, serbare tinuta de sotiile romanilor, zi in care femeile primeau cadouri de la barbatii lor. La Roma, inceputul anului nou se sarbatorea la 1 martie, in cinstea zeului Marte, ocrotitor al campului si al turmelor, zeu care personifica renasterea naturii. La vechii treci, aceleasi atribute le avea zeul Marsyas Silen, considerat inventatorul fluierului, cultul sau fiind legat de glia materna si de vegetatie. Lui ii erau consacrate sarbatorile primaverii, florilor si fecunditatii naturii. In multe sapaturi arheologice din tara noastra, au fost descoperite martisoare vechi de peste 8.ooo de ani, sub forma unor pietre mici de rau, vopsite in alb si rosu, ele erau insirate pe ata si purtate la gat.
Culoarea rosie data de foc, sange si soare era atribuita vietii, deci femeii, cea care da nastere vietii. In schimb, culoarea alba era conferita de limpezimea apelor, de albul norilorspecifica intelepciunii barbatului. De altfel, snurul martisorului, exprima impletirea inseparabila a celor doua principii, ca o permanenta a materiei. El semnifica si schimbul de forte vitale care da nastere viului, permanentei ciclului naturii. Cullorile alb si rosu au ramas pana in zilele noastre ca simbol al sexelor, ele fiind regasite nu numai in martisor ci si la bradul de nunta, in steagul calusarilor si in podoabele altor lucrari si obiecte populare. Raspandit in toate provinciile tarii, martisorul este pomenit pentru prima data de Iordache Golescu( 1768-1848) in manuscrisul "Pilde, povatuiri si cuvinte adevarate dar si povesti cu trebuincioase lamuriri, aparut in perioada 1820-1830. Folcloistul Simion Florea Marian(1847-1907) relateaza ca in Bucovina si Moldova, martisorul consta dintr-o moneda de aur sau de argint, legata cu snur alb si rosu care era legat la gatul copiilor. Exista credinta ca portul martisorului face ca acestia sa aibe noroc, sa fie mai sanatosi. Fetele il purtau timp de 12 zile legat la gat, dupa care il prindeau in par si il tineau pana la sosirea berzelor sau pana ce inflorea primul pom. Dupa aceea, il scoteau de la gat si cu snurul legau creanga pomului inflorit iar cu banutul respectiv isi cumparau cas, pentru ca tot anul sa le fie fata frumoasa si alba.In transilvania, obiceiul era ca fetele sa ofere martisoare baietilor, intensitatea senntimentului fiind in functie de maretia prin care ele erau confectionate. In unele zone ale tarii, se mai pastreaza si acum obiceiul ca firul de martisor sa fie purtat la mana sau la gat, toata luna martie, iar in ultima zi, inainte de rasaritul soarelui, este legat de creanga unui copac.
In toate zonele tarii, confectionarea martisoarelor solicita multa fantezie dar constituind un semn de pretuire, respect si dragoste din partea celor ce il daruiesc. Sa nu uitam ce frumos spunea Tudor Mainescu :
Se-ntoarce martisor in tara
Aduce tinerete iara
Nu stiu ce-anume mestereste
Pe sub pamant ce roboteste
Din iarna face primavara !
Aceasta pentru ca intotdeuna, prima zi a primaverii a f
ost lumina dezvaluita a puritatii, a bucuriei. Acum, dintr-o data, pamantul devine din nou rodnic si intotdeuna romanul a asociat firesc primavara cu iubirea, cu intrarea pe un drum bun a implinirilor.
Sa oferim martisoare fiintelor dragi pentru ca astfel traim intens si sentimentul unei inalte indatoriri umane, aceea de a spori pe cat posibil, numarul bucuriilor pe pamant.Marele pictor Salvator Dali, marturisea ca ii e mult mai usor sa se exprime in simboluri. Acum, de 1 martie, barbatilor le e mult mai usor sa se exprime prin flori si martisoare. Acum, un gest ales, mamei, iubitei, colegei de banca sau de serviciu, e o gingasa exprimare.
Considerati , va rog, aceste randuri, ca un martisor ce nu l-ati primit inca, oferit cu toata dragostea, din partea noastra.
IANCU AIZIC
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu